.:: patat de lacrimi

E patat de lacrimi si nici el nu stie de ce. Ar fi vrut sa fie altfel, ar fi vrut sa traiasca in alta parte, numai aici nu, unde tot ce-l inconjoara sunt inimi ce imediat ajung frante.

Din a sa crima nu tasneste sangele ci lacrimile, insa si el la randul sau este o victima. Cine e de vina? Are rost intrebarea asta? Poate nu, poate e destinat sa ramana singur, martirul unei iubiri fanteziste ce-l face sa fie un clovn pe scena lui Shakespeare. Cea care candva il atingea devine acum amintire, tot ce mai ramane este doar urma ei si un sclipici ce insista ca el sa-si aminteasca. Dar amintirile concureaza una cu cealalta iar cea mai veche si puternica ajunge sa castige. Insa oare amintirea asta ii rezerva un viitor luceafarului martir? Totul e rece, chiar si in plina vara un astfel de sentiment tot rece l-ar lasa pe criminalul sufletelor virgine. Insa crima lui este una nascuta din dorinta de onoare. Cum sa fii cu cineva cand gandul tau fuge la altcineva? Cum sa fii cu cineva cand inima ta de mult ii apartinea altcuiva? Ce trista si rece e viata de indragostit, mai ales cand esti o fiinta cu principii si cu speranta. Oare basmele sunt doar basme sau voi trai sa aflu un adevar mai bun?

yahel - bomb creator