Azi am alergat la Maratonul Nisipului 2015 !

foto via Adrian Siea

Mare agitație mare în fața sediului Radio Vacanța din Stațiunea Mamaia! O grămadă de persoane s-au adunat pentru a alerga pe plajă sau pentru a-i susține pe cei ce alergau la Maratonul Nisipului, eveniment ajuns la a 2-a ediție și organizat în mod primar de către Asociația Sportivă locală, Sanasport.

Auzind că s-au adunat vreo 400 de persoane înscrise la eveniment (ce nu este doar Maraton ci și semi-maraton și cursă de 10 km + un family run), m-am gândit că atunci când mă voi sui în autobuz cu tricoul meu oficial, voi mai întâlni din întâmplare pe cineva cu același tricou...sau măcar o să văd pe stradă pe cineva. N-am văzut. Vremea era mult mai bună ca ieri, iar frig era foarte puțin. Pe la Delfinariu a trebuit să aștept în stație alt autobuz dar aud deodată că mă claxonează cineva.

Era o femeie ce se ducea către locul evenimentului și văzându-mi tricoul, s-a prins că acolo merg și eu. Deși nu ne cunoșteam, s-a oferit să mă ducă ea și i-am mulțumit. N-am avut doar eu noroc ci și ea. Doamna Mona, parcă așa o chema dacă nu mă înșel. Lucrează la Radio România Actualități și voia să facă un reportaj rapid cu organizatorul evenimentului. I-am spus că sunt membru Sanasport și că îl știu și pe organizatorul în cauză, Daniel Antonaru. Am ajuns acolo, l-am găsit, i-a luat un interviu rapid iar apoi a mai luat la înregistrat câțiva participanți, inclusiv străini.

foto via reporterntv.ro

M-am văzut acolo cu multă lume. Majoritatea erau din Sanasport dar am întâlnit și o veche amică și pe soțul ei, ba chiar și pe câțiva de la Ciclism Constanța, ce erau acolo pentru a-și susține o colegă. O parte din gașca Sanasport erau Voluntari. E foarte important ce au făcut și este de apreciat la fel de mult ca participarea la alergare. Ei au fost oamenii din spatele întregii activități. Ei și partenerii și sponsorii evenimentului, desigur.

foto via Cuget Liber

S-a dat startul! Run! Mi-am propus să parcurg în cam o oră distanța de 10 km la care m-am înscris. Am zis că în cel mai rău caz fac o oră și ceva căci nu doar că e a doua oară în viața mea când alerg non-stop pe o distanță de 10 km dar a fost și a doua oară pe luna asta când am ieșit la alergat. Cu tot cu alergatul de azi, am alergat în total de doar 7 ori pe acest an. Foarte slăbuț dar uite că odată ce te-ai prins cum e cu alergatul, îți cam rămâne în sistem. Am făcut alergarea în fix o oră și un minut. E un timp bun pentru mine, având în vedere că am alergat într-un ritm precaut.

S-a filmat, s-a fotografiat, însă până în prezent doar câțiva au oferit materiale video sau foto. Zic la final cine și cum. Am fost filmați și din drona Claboo dar cred că mai era și drona de la Filmari aeriene Constanța. Rămâne de văzut. L-am salutat și pe Adrian Siea și chiar m-a surprins fotografic în câteva ipostaze foarte drăguțe.

foto via Adrian Siea

Cum spuneam, alergam precaut, lejer. Mai bătea și vântul iar nisipul era cam dificil de parcurs (deși noi, cei de la Sanasport, suntem cam obișnuiți cu nisipul). Auzeam câțiva oameni din afara orașului cum se plângeau de alergatul pe nisip. Am vorbit, în timp ce alergam, cu un puști din Bistrița, ce a spus că e prima sa alergare importantă. Alerga cam bezmetic și i-am zis s-o ia mai ușor, să stea drept și să fie relaxat. Cum i-am spus asta, imediat și-a îndreptat spatele. Când am alergat prima oară la un cros, am făcut 5 km în 35 de minute. Acum fac această distanță de obicei undeva între 28 și 30 de minute. Așadar, cred că aș fi putut să fac distanța de azi în doar 55 de minute dar am preferat să nu mă obosesc și să risc să mă opresc pentru pauză de mers. Alții au terminat cursa de 10 Km în 35-42 de minute deci...cu cine mă pun eu? 

La cursa de 10 Km a câștigat Maxim Răileanu din Chișinău iar pe locul 2 a fost Sabin Vasile, colegul nostru de la Sanasport. La aceeași categorie, feminin, a câștigat Adela Săraru, o altă persoană din gașca Sanasport. Alți câștigători, aici.

La Finish, m-a amuzat o fază. Eu alergam relaxat, nedorind să mai sprintez ca să prind o fată din fața mea. Din spate însă, un tip alerga foarte concentrat și accelerase. Un coleg din Sanasport țipa la mine să alerg, că mă ia tipul. Nu-mi făceam griji. Văzând că tipul chiar mă provoacă și vine cu viteză din urma mea, am sprintat maxim înaintea sa și mi-am ridicat mâinile în părți în manieră de "chiar credeați că mă ia?". Sunt foarte bun la viteză, mereu am fost. Cu rezistența la alergare am stat prost dar uite că se mai schimbă și astfel de lucruri. 

Vă amintesc că se împlinește un an de zile de când alerg ocazional cu cei de la Sanasport. Nu puteam să alerg la început nici măcar 1 Km dar prin antrenamente repetitive (deloc dese chiar) am ajuns în 3 luni de zile să fac 10 km non-stop. E grozav! E incredibil...dar adevărat.

Organizarea din spatele Maratonului Nisipului a fost impresionantă. Am apreciat atenția Mass-Media dată acestui eveniment, panourile publicitare și parteneriatele cu nume cunoscute precum Cuget Liber, Fan Courier, Audi, Aqua Carpatica, Isostar, Harlequin - ce ne-a dat niște sandwich-uri foarte bune, Mr. C - ce ne-a dat sucuri și despre care am mai vorbit pe blog, Zip Escort, Decathlon și mulți alții. Traseul nu a fost cu obstacole și cred că s-au descurcat foarte bine chiar și cei începători.

Merită mulțumiri multe voluntarii evenimentului, Daniel Antonaru - organizatorul evenimentului și toți partenerii și sponsorii din spatele acestei ediții a Maratonului Nisipului, un eveniment unic ce a mobilizat o comunitate a sportivilor atât din țară cât și de peste granițele ei (SUA, UK, Italia, Rusia, Republica Moldova, Nigeria, Coreea de Sud și Camerun).

Ce știri și materiale am găsit eu după acest eveniment, până în prezent, puteți vedea mai jos. Altele vor apărea diseară dar mai ales mâine.

p.s. Apropo de posterul evenimentului și de celebra mustrare prietenoasă a AS Sanasport. Plecam spre casă și eram desigur echipat. Așteptam autobuzul și văd cu coada ochiului un tip ce se învârte în jurul meu. Căuta să-mi citească lucrurile printate pe tricou. Era zâmbitor și m-a întrebat dacă am alergat 10 Km sau 21. I-am zis zâmbind și eu că 10 și am urcat în autobuz. El a rămas afară, zâmbind. Vorbea puțin cam lent și încurcat, denotând o problemă psihică și avea și o cârjă. Scuza ta, care e? Cum ar fi să schimbăm rolurile? Sunt atâtea lucruri de care nu profităm... Nu vreau să par hippie dar multe lucruri chiar le luăm pe merit. Eu unul sunt mai echilibrat, adică fac și rău (beau, fumez), dar niciodată nu m-am oprit din a face ceva bun, tocmai pentru a-mi menține un echilibru. La fel ca mine, fac mulți oameni așa probabil. Ideea e să încerci, căci după ce începi, s-ar putea să-ți intre în sânge și să-ți placă!

p.p.s. Downloadează-ți Diploma de Participare, de aici.

Etichete: , , , , ,